In vremuri de mare tumult in tara si in afara a urcat pe tronul Tarii Romanesti (1593 - 1601), al Transilvaniei (1599 - 1600) si al Moldovei (1600) Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun, "unul din cei mai viteji, puternici, valorosi si intelepti principi". 
Printre numeroasele masuri pe care le-a luat s-au numarat si alegerea boierimii credincioase lui, posibilitatea ramanerii pe o alta mosie a taranilor care fugisera de la fostii stapani, acestia din urma nemaiputandu-i revendica, etc. 
Folosindu-se de inteligenta-i recunscuta si de creativitatea de care era capabil a format un sistem de alianta antiotoman, facand astfel sa cresca foarte mult puterea Tarii Romanesti pe plan extern. 

Inca din 1594 a incepul razboiul de eliberare a tarii de sub ocupatia otomana atacand cetatile stapanite de acestia de la malul Dunarii si apoi s-a luptat cu turcii si tatarii la Putinei, Stanesti si Serpatesti (1595). Lupte foarte importante au fost cele de la Calugareni (13/23 august 1595), unde a fost invins temutul Sinan Pasa si de la Giurgiu (octombrie 1595). In 1599 a pus stapanire pe Transilvania invingandu-l pe Andrei Bathory la Selimbar, iar in mai 1600, a realizat o campanie fulgeratoare de eliberare de sub ocupatia otomana si in Moldova, si a realizat prima unire politica a celor trei tari romane, intitulandu-se "domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si a toata tara Moldovei".

A fost insa ucis miseleste pe Campia Turzii (9/19 august 1601) si - odata cu moartea lui - s-a sfaramat si unirea infintata. Dar Mihai Viteazaul are meritul de a fi creat ideea de unitate nationala si politica, el fiind primul care a actionat in acest sens, punand astfel bazele Marii Uniri.